În ultimele săptămâni, autoritățile locale au alocat importante sume de bani cultelor religioase, fonduri ce ar fi putut să fie mult mai bine folosite în domenii precum educația, sănătatea sau protecția socială. Și mai grav, practica actuală este de a suplimenta alocările bugetare inițiale prin aprobarea ulterioară de amendamente în timpul anului fiscal.

Câteva exemple:

  • Primăria Municipiului București: 21.000.000 lei, din care 6.000.000 lei vor reveni Catedralei Mântuirii Neamului

  • CJ Hunedoara: 4.200.000 lei, în creștere cu 22% față de anul trecut

  • CL Bacău: cca. 3.000.000 lei, din care 385.000 lei alocați Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului pentru tipărirea unui album cu bisericile din Bacău

  • CJ Iași: 2.000.000 lei

  • CJ Timiș: 960.000 lei, din care 100.000 lei vor fi direcționați către Catedrala Mântuirii Neamului

  • CJ Mehedinți: 700.000 lei

  • CJ Bistrița-Năsăud: 600.000 lei

Membrii Consiliilor Locale sau ale Consiliilor Județene par să fi uitat că trebuie să lucreze în interesul cetățenilor. Altfel nu ne explicăm situația aceasta, în care s-a decis alocarea de importante fonduri către culte, într-o perioadă în care școlile și spitalele sunt într-o situație catastrofală. Vă dau un singur exemplu; nu se aloca bani pentru construirea unui nou spital la Timișoara, dar politicienii găsesc resurse pentru ridicarea de biserici! Spitalele nu au dotări, medicamentele abia se găsesc, iar medicii emigrează în număr tot mai mare, din cauza salariilor mici și a condițiilor de muncă foarte proaste. Pentru consilierii locali chiar e mai important să mulțumească conducerea BOR și să trimită bani la București pentru ridicarea unei catedrale decât să folosească banii la nivel local, pentru construirea unui spital de care să beneficieze toți membrii comunității, pacienți și medici deopotrivă?” a declarat Toma Pătrașcu, președintele ASUR.

De asemeni, Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR) denunță și lipsa de transparență a autorităților locale în ceea ce privește alocarea de fonduri cultelor religioase. Deși accesul la informațiile din sectorul public reprezintă un drept fundamental al cetățeanului și o premisă a bunei guvernări, în practică, datele privind finanțările acordate de către autorități sunt foarte greu de centralizat din cauza modului neunitar de raportare.

Începând de săptămâna trecută, la inițiativa filialei din Timișoara a ASUR, cetățenii sunt încurajați să solicite direct informații autorităților locale cu privire la sursa fondurilor alocate cultelor religioase și a criteriilor de acordare, iar această acțiune se va extinde în întreaga țară în următoarele zile.

ASUR face un apel către întreaga clasă politică de a stopa programele de finanţare bugetară a cultelor religioase. Acestea pot și trebuie să se autofinanțeze din contribuțiile voluntare ale credincioșilor, printr-un mecanism similar celui german.

Să nu uităm: În România sunt 18.400 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor!