Mecanismul actual de finanţare a cultelor religioase suferă de multiple neajunsuri, iar Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) a subliniat în repetate rînduri problemele ridicate de acesta:

  1. Afectează caracterul laic al Statului
  2. Afectează independenţa cultelor religioase
  3. Permite manipularea electorală
  4. Este netransparent
  5. Grevează bugetul de stat

Cultele primesc bani de la Stat într-o gamă foarte variată de forme, greu de urmărit și de centralizat:

  1. Fonduri pentru plata:
    1. preoţilor din parohii (257,4 milioane de lei în 2011)
    2. personalului neclerical (cca. 150 milioane de lei în 2011)
    3. personalului neclerical din instituţiile de învăţămînt teologic
    4. preoţilor din spitale, armată, penitenciare
    5. profesorilor de religie (cca. 100 milioane de lei noi în anul şcolar 2005 – 2006)
  2. Finanţări pentru construcţia de noi biserici şi renovarea celor vechi (28,3 milioane de lei în 2011)
  3. Finanţări “punctuale”: de ex. numai în prima jumătate a acestui an pentru construcţia catedralei s-au alocat 10 milioane de lei de la Guvern, 10 milioane de la Primăria Capitalei şi 5 milioane de la Primăria sect. 3
  4. Transferarea gratuită în proprietatea BOR a nenumărate terenuri şi clădiri. De ex., la începutul anului Guvernul a “donat” Patriarhiei cîteva zeci de clădiri şi peste 30 de hectare de teren, aflate pînă atunci în proprietatea Statului. Printre aceste clădiri se numără fostul sediu al Parlamentului României, un bloc din centrul Bucureştiului, mai multe hoteluri şi restaurante
  5. Variate finanţări oferite de administraţia locală şi de întreprinderile de stat

Situaţia este foarte serioasă. Cultele religioase drenează bugetul de stat de sute de milioane de euro anual, partea leului fiind luată de BOR. Estimăm ca la nivelul acestui an cel puţin 200 de milioane de euro au luat calea diferitelor Biserici; repet, este o suma minimă. Unele bunuri de patrimoniu sînt extrem de greu de evaluat; cum poţi sa evaluezi fosta clădire a Parlamentului României, pe care Guvernul a transferat-o gratuit Patriarhiei?

ASUR propune schimbarea mecanismului actual de finanţare si înlocuirea subventionării cultelor de la buget printr-o contribuţie bisericească opţională, colectată după sistemul din Germania. În acest fel vom degreva bugetul de stat pe de o parte, iar, pe de alta, cultele vor deveni mult mai responsabile în fața propriilor aderenţi.a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR.

Din punct de vedere legislativ si demografic, situaţia religioasă din România este similară celei din Germania:

  1. Nu există o Biserică de Stat
    “În România nu există religie de stat” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 9)
  2. Cultele au statut de utilitate publică
    Legea Cultelor; L 489/2006, art. 8
  3. Există o relativă omogenitate religioasă
    86% din populaţie se declară de religie Ortodoxă

Sistemul german de finanţare a cultelor presupune existenţa unei contribuţii bisericesti, colectată de stat în numele diferitelor Biserici și virată ulterior acestora. Contribuţia este plătită doar de cei care se declară drept membri ai unui cult religios și este opţională în sensul în care orice cetăţean poate să renunţe la achitarea ei în momentul în care se decide sa părăsească acel cult. Mai mult, colectarea ei de către Stat se face pe baze comerciale, Bisericile care apelează la acest sistem platind un comision (cca. 3,5%) din totalul sumelor încasate; în acest fel, bugetul Germaniei suplimentîndu-se cu cîteva sute de milioane de euro anual.

Avantajele adoptării unui mecanism similar în România sînt evidente:

  1. Garantează neutralitatea religioasă a Statului
  2. Asigură independenţa cultelor religioase
  3. Asigură o finanţare predictibilă a acestora
  4. Încurajează cultele să fie mai responsabile în relaţia cu enoriaşii
  5. Elimină posibilitatea folosirii cultelor ca agenţi electorali
  6. Este transparent
  7. Sursă de venit suplimentar la bugetul de stat
    Ex.: in Germania, Statul încasează un comision de cca. 3,5% din suma colectată
  8. Permite cultelor realizarea unor economii importante
    Ex.: în Germania, se estimează că Bisericile ar trebui să suporte un cost de 20-25% din suma colectată în cazul în care şi-ar dezvolta o infrastructură proprie

Modernizarea a însemnat separarea statului de biserică. […] Politicienii fac cadouri monumentale; nu uitaţi că cele mai bune afaceri dubioase le faci cu biserica, deoarece exista un fel de pudoare a presei și a politicienilor de a critica biserica.” a afirmat sociologul Alfred Bulai, conferenţiar universitar în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, SNSPA. Declaraţia a fost facută cu ocazia conferinţei de presă pe tema Legii Contribuției Bisericesti, organizată de ASUR.

Introducerea în România a unui astfel de mecanism este posibilă în limitele actualului cadru legislativ:

–  Legislaţia prevede auto-finanţarea cultelor:
“Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor şi desfăşurarea activităţilor lor se vor acoperi, în primul rând [s.n.], din veniturile proprii ale cultelor […]” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 10, al. 1)

–  Legislaţia prevede posibilitatea auto-finanţării prin contribuţiile credincioşilor:
“Cultele pot stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea activităţilor pe care le desfăşoară.” (Legea Cultelor; L 489/2006, art. 10, al. 2)

–  Există deja un mecanism similar – prevederea 2% din Codul Fiscal

În viziunea ASUR, pentru a adapta actualul cadru legal, trebuie intervenit asupra următoarelor acte normative:

  1. Codul Fiscal:
    1. Introducerea unor prevederi privind colectarea de către ANAF a Contribuţiei Bisericeşti
  2. Legea Finanţelor Publice:
    1. Stoparea finanţării cultelor din fonduri publice odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti
    2. Stoparea cheltuielilor efectuate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu organizarea şi desfăşurarea orelor de religie, a concursurilor şi Olimpiadelor la această materie, a concursurilor de titularizare a profesorilor de religie etc.
    3. Se acceptă unele finanţări cu caracter excepţional pentru bisericile româneşti din Republica Moldova şi diaspora, Muntele Athos şi Ierusalim. Fondul respectiv va fi administrat fie de Ministerul Culturii, fie de Ministerul de Externe şi va fi limitat la un anumit procent din bugetul total al ministerului respectiv.
  3. Legea Finanţelor Publice Locale:
    1. Finanţarea pentru obiective religioase de interes local trebuie aprobată prin consultarea populaţiei din respectiva unitate teritorială
  4. Legea salarizarii unitare (L. 330/2009):
    1. Stoparea salarizării din fonduri publice a personalului clerical şi neclerical odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti
    2. Stoparea salarizării din fonduri publice a profesorilor de religie odată cu introducerea Contribuţiei Bisericeşti

Evident, sîntem conştienţi ca un astfel de demers nu se poate realiza de pe o zi pe alta, de aceea dorim să iniţiem o dezbatere cît mai largă, la nivelul întregii societăţi. ASUR este deschisă la cooperare si propune un dialog onest cu toate părţile implicate: clasa politică, cultele religioase, societatea civilă.

Să nu uităm: În România sînt 18.300 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor!

Update:  Despre Legea Contribuției Bisericești, la Radio România Actualități.